Barbu Ștefănescu-Delavrancea – Apus De Soare (1984)

646x404

În dramaturgia naţională, Delavrancea ocupă un loc de seamă prin cele trei drame istorice menţionate, toate fiind străbătute de un puternic suflu romantic.

Dintre acestea, „Apus de soare” a rămas antologică prin personajul central al dramei – Ştefan cel Mare, dar şi prin calităţile artistice ale stilului. Titlul dramei este metaforic, întrucât Ştefan cel Mare a fost supranumit „Soarele Moldovei”, iar acţiunea piesei este plasată în anul 1504, ultimul an al domniei marelui voievod (1457-1504), dar şi al vieţii acestuia. Întreaga piesă este străbătută de un înalt sentiment patriotic al voievodului Ştefan care, bătrân şi bolnav, doreşte să asigure viitorul ţării prin înscăunarea, înainte de a muri, a fiului său, Bogdan. Un grup de boieri uneltitori, în frunte cu paharnicul Ulea, nesocotesc voinţa lui Ştefan şi vor să-l înscăuneze ca domn pe Ştefăniţă. Conflictul iscat între Ştefan şi boierii uneltitori este de natură politică şi duce la agravarea stării de sănătate a voievodului. Şi mai puternic decât conflictul politic este cel de natură psihologică: cel dintre omul Ştefan – bătrân şi bolnav – şi domnitorul Ştefan, care se gândeşte tot timpul la viitorul ţării sale. În momentul culminant al acţiunii – înscăunarea lui Bogdan – Ştefan cel Mare apare în sala tronului, este galben la faţă, cu cearcăne la ochi, şchiopătează şi este sprijinit de braţul Doamnei Maria. În faţa oştenilor, a boierilor şi a curtenilor veniţi să asiste la înscăunarea lui Bogdan, Ştefan cel Mare rosteşte un discurs care este, de fapt, o scurtă trecere în revistă a principalelor evenimente din îndelungata sa domnie şi o explicare a politicii sale de neatârnare: „Oh, pădure tânără! Unde sunt moşii voştri? Presăraţi la Chilia, la Baia, la Lipnic, la Soci, la Războieni… Unde sunt părinţii voştri? La Cetatea Albă, la Scheia, la Cosmin… Pământ! Şi pe oasele lor s-a aşezat şi stă tot pământul Moldovei, ca pe umerii unui uriaş!” Fiecare dintre aceste toponime are o rezonanţă simbolică. Ele evocă oameni şi locuri unde pământul Moldovei a fost udat de sângele celor mai buni fii ai ei. Celor prezenţi, Ştefan le transmite un mesaj de nepieritor patriotism: „Ţineţi minte cuvintele lui Ştefan care v-a fost baci până la adânci bătrâneţi că Moldova n-a fost a strămoşilor mei, n-a fost a mea şi nu e a voastră, ci a urmaşilor voştri şi a urmaşilor urmaşilor voştri, în veacul vecilor…”

George Călinescu aprecia că în „Apus de soare”, dezlănţuirea oratorică este extraordinară şi că piesa conţine „părţi de înaltă, sublimă truculenţă, la nivelul poeziei lui Victor Hugo şi a lui Eminescu”. În preajma morţii se adânceşte conflictul psihologic dintre Ştefan – omul şi Ştefan – Domnul Moldovei. Când, îngrijorată, Doamna Maria îl întreabă: – „Ce te doare?” Ştefan răspunde: – „Nimic pe Domnul Moldovei… Şi toate pe Ştefan Muşatin, fiul lui Bogdan şi nepotul lui Alexandru cel Bun”. 

Momentul în care cei trei medici de la Curtea Voievodului îi ard piciorul cu fierul înroşit în foc pentru a-i vindeca rana stârneşte sentimentul sublimului, adică acea stare sufletească în care teama, frica, groaza se împletesc cu admiraţia faţă de inepuizabilele resurse ale fiinţei umane. Suportând arsura, Ştefan exclamă: „Ce e focul acesta pe lângă focul de pe inima mea!” George Călinescu apreciază drama „Apus de soare” ca fiind o capodoperă a dramaturgiei poetice şi oratorice, prin care Delavrancea îi continuă pe scriitorii B.P. Hasdeu („Răzvan şi Vidra”), pe Alecsandri („Despot Vodă”) şi pe Al. Davila („Vlaicu-Vodă”). Niciuna, însă, dintre operele de mai sus nu aduce pe scenă un erou atât de copleşitor prin personalitatea sa, cu ecouri nepieritoare în istoria patriei, cum este Ştefan cel Mare din „Apus de soare”.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s