Lev Nicolaevici Tolstoi – Părintele Serghei (1996)

210px-leon_tolstoi

În Rusia patriarhală a secolului al XIX-lea, Tolstoi scrie despre viața unui sfânt, dar fără intenția de a urma vreun tipic dogmatic. Nuvela ”Părintele Serghei” are încărcătură religioasă, dar nu caută rigoarea patristică, dimpotrivă împinge limitele sacrului până în primejdioasa proximitate a scandalului.

În literatura patristică sunt multe cazuri în care drumul spre sfințenie este precedat de căderi abisale în păcat. Însă tocmai în aceasta constă caracterul insolit al personajului tolstoian, Serghei ajunge la sfințenie, înfăptuiește miracole, anii la rând trăiește departe de deșertăciunile umane și totuși decade de pe treapta cea mai înaltă a desăvârșirii. Ajunge să fie muncit de gânduri carnale, se îndoiește de existența lui Dumnezeu, închipuindu-și că miracolele le-a înfăptuit pentru a câștiga faimă sieși și nu pentru a-l sluji pe Domnul.

Vă invităm să ascultați dramatizarea radiofonică a acestei piese, pentru a afla prin ce trece personajul principal în drumul său spre sfințenie.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s