Thomas Mann – Lotte La Weimar (1988)

„Lotte la Weimar” (sau „Întoarcerea celei iubite”) este o poveste scrisă în umbra lui Johann Wolfgang von Goethe, Mann desfășurând narația aproape ca un răspuns la romanul „Durerile tânărului Werther” al lui Goethe, care este mai vechi cu 150 de ani decât „Lotte la Weimar”.

Povestea este despre una dintre iubirile din tinerețe ale lui Goethe, o figură istorică reală, pe nume Charlotte Kestner (născută Buff), ce vine la Weimar pentru a îl vedea pe acesta după 40 de ani de la despărțire. Pe când Goethe o curta în tinerețe, Charlotte era deja logodită, mai apoi căsătorindu-se cu alt bărbat, de care ea era întradevăr îndrăgostită. Dragostea dintre cei doi a rămas neconsumată. După aceasta, Goethe a scris o ficțiune în care descrie aceste evenimente, cu câteva schimbări artistice, publicată sub numele de „Durerile tânărului Werther”, ce i-a adus un renume timpuriu lui Goethe. Adevărata Charlotte a devenit fără să vrea faimoasă și a rămas pentru restul zilelor sale.

Întoarcerea ei este datorată faptului că vrea ca Goethe să îndrepte greșelile făcute împotriva ei în crearea lui Werther, unul dintre motivele din poveste fiind întrebarea sacrificiului ce trebuie făcut de geniu și de lumea din jurul său pentru ca acesta să își promoveze creațiile. De asemenea se pune întrebarea dacă nu cumva Goethe (ca geniu creator din Weimar) nu cere prea mult susținătorilor săi.

Mare parte a poveștii constă în dialoguri dintre Charlotte și alți rezidenți din Weimar, care își etalează propriile opinii asupra problemei geniului lui Goethe. Doar în cea de-a treia parte a poveștii, începând cu monologul interior din capitolul al șaptelea, suntem confruntați direct cu Goethe și cu gândurile sale despre întreaga afacere. „Lotte la Weimar” este, de asemenea, un ecou subtil al îngrijorării lui Mann și a lumii asupra agresiunii militare și a opresiei sociale din Germania.

Vă prezentăm în continuare un regal radiofonic ce cuprinde cele douăsprezece episoade ale dramatizării realizate de către Antoaneta Tănăsescu după traducerea lui Alexandru Philippide, apărută în anul 1988. Vă dorim AUDIȚIE PLĂCUTĂ !!!

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s