Biografii, Memorii: Constantin Istrati (1985)

Constantin Istrati s-a nãscut în 1850 și se trăgea dintr-o familie de boieri moldoveni de loc din Roman. Mama sa, fiica banului Vasile Capșa, a fost o femeie pricepută și cultă, care i-a insuflat dragostea de știință și pentru care acesta avea un adevărat cult.

În tinerețe, Constantin Istrati a avut un temperament nedisciplinat și rebel, având dese conflicte cu dascălii sãi. La 14 ani tânărul Istrati fuge de la Iași (unde urma cursurile Academiei Mihăilene) în căruța unui negustor, ca să ajungă la București și să se înscrie la școala de Medicină Militară, pe care tocmai o înființase generalul medic Carol Davila.

A fost un student eminent și, în paralel cu medicina, a urmat și Facultatea de Științe. Chimia îl atrage în mod deosebit și, ca să-și satisfacă pasiunea, el intră prin concurs ca asistent la laboratorul de chimie anexat cursului lui Davila.

Ca șef de secție al Crucii Roșii, își face datoria față de țară în timpul războiului de independență (1877-1878). Va îngriji soldații bolnavi de tifos, atât români cât și otomani, el însuși molipsindu-se de această boală. Va fi decorat atât de regele Carol I, cât și de sultanul Abdul Hamid al II-lea, pentru „umana îngrijire a ostașilor săi prizonieri”. Cariera medicală va dura trei ani, pentru că pasiunea sa pentru chimie va fi covârșitoare și va pleca la Paris pentru a studia chimia, deși între timp își întemeiase o familie.

În 1882 Istrati pleacă la Paris pentru a se specializa în studiul chimiei. Trei ani studiază această știință. La 1885 Istrati era doctor în chimie cu reputație consacrată de savant, iar în 1887 va deveni profesor de chimie organică la Facultatea de Științe din București.

Va studia etilbenzinele, descoperind substanțe noi, printre care Fronceine, pe care o va dedica țării în care își efectuase studiile de chimie. Întors în țară, va efectua studii asupra unor minerale ca sarea, potasiul, chihlimbarul (el va descoperi mari zăcăminte de chihlimbar la Predeal Sărari, care așteaptă și acum să fie puse în valoare), ozocherită și altele.

Dr. Constantin Istrati a avut și preocupări de biologie și hidroterapie. Va înființa stabilimente hidro-terapeutice la București, dar mai ales la Sinaia, punând în valoare izvoarele de apă minerală din zona Piscul Câinelui.

A avut un rol primordial în înființarea în 1890 și conducerea până la moarte a Societății române de Științe. În anul 1902 va înființa Asociațiunea română pentru înaintarea și răspândirea științelor, pentru ca în 1903 să organizeze o expoziție de știință pură și aplicată la București, dedicată dezvoltării culturale și economice românești. Aceasta a fost cea dintâi de acest gen din țară, fiind o adevărată revelație a muncii științifice românești.

Dr. Constantin Istrati a fost și om politic, care a lăsat urme și în acest domeniu. Ca deputat, senator, primar al Capitalei, ministru la Lucrări publice, la Culte și Instrucțiune, precum și la Domenii, Industrie și Comerț, a făcut dovada unui spirit laborios. De fapt, Istrati se caracteriza prin bunătate, spirit larg în vederi, înțelegere adâncă a nevoilor omenești. A înzestrat Universitatea din București cu Institutul de chimie. A fost un pasionat cercetător și iubitor al trecutului național, scriind o bogată serie de biografii ale oamenilor de știință români și a unor politicieni, ca: Alexandru Ioan Cuza, Vasile Alecsandri, Gheorghe Asachi, Zota și Cihac, fondatori ai Societății de Medici și Naturaliști din Iași, Boroș și contemporani ai săi ca Dănilă, Bacaloglu, Ștefan Mihăilescu, pasiunea pentru trecutul istoric, pentru arheologie fiindu-i insuflate de Carol Davila.

În anul 1985 a fost realizat un document radiofonic despre Dr. Constantin Istrati, după un scenariu scris de Mihai Ionescu și regizat de Silviu Jicman, pe care vă invităm să îl ascultați în continuare pentru a afla mai multe despre această mare personalitate românească. Vă dorim AUDIȚIE PLĂCUTĂ!!!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s